Inceputurile Universului 
  Sistemul solar 
  Cometele 
  Fenomene astronomice 
  Stele 
  Constelatii 
  Articole 
  Dictionar de astronautica
  OnLine Radio           


Constelatii



Stelele pe care le vedeti seara pe cer par a fi dispuse pe o gigantica sfera ce īnconjoara Terra. Realitate aceasta este doar o iluzie , pentru ca īn realitate ele umplu spatiul cosmic asa cum moleculele de aer umplu un balon. Desigur aceasta este o comparatie vadit hiperbolizata pentru a va ajuta sa īntelegeti cā īn realitate aceasta sfera de care vorbeam nu exista.

Dar ce sunt atunci constelatiile? Ele nu sunt altceva decāt niste creatii ale oamenilor pentru a recunoaste mai bine cerul. Desigur, multe din denumirile actuale sunt pastrate īnca din antichitate atunci cānd oamenii īsi imaginau pe cer diferiti monstrii, sau animale mitologice. Asa cum am mai spus constelatiile ne ajuta sa recunoastem cerul. Īnsa nu īn toate timpurile constelatiile erau identificate dupa stele. Īn America de Sud de exemplu vechii azteci si mayasi numeau constelatii acele locuri intunecate de pe cer, unde nu erau stele. Desigur īn zilele noastre cānd poluarea este atāt de mare nu se pune problema sa vedem un cer atāt de īnstelat īncāt sa nu vedem stelele separat, ci ca un nor luminos brazdat din cānd īn cānd cu locuri lipsite de stele, de culoare neagra, pe care sa le numim constelatii.

Constelatiile se īmpart si ele īn mai multe tipuri. Astfel exista constelatii vizibile tot timpul anului (Ursa Mica, Ursa Mare, Dragonul), constelatii care par a rasari si apune (Orion, Gemenii, Leul), fiind vizibile doar īn anumite anotimpuri, si constelatii invizibile datorita latitudinii de 45 grade in care ne aflam (Crucea Sudului, Centaurul).

Exista de asemenea unele constelatii ce pot contine īn interiorul lor alte constelatii. De regula ele sunt enorm de mari īncāt au trebuit īmpartite īn doua sau trei alte constelatii (exemplu: Constelatia Ophiuc si constelatia Sarpelui). Exceptie de la regula sunt asterismele. Ele sunt regiuni ale unei constelatii, si sunt de regula cele mai vizibile regiuni ale constelatiei respective. Un exemplu este asterismul Carul Mare din constelatia Ursa Mare.

Unele stele din constelatii pot fi folosite ca repere īn gasirea altor constelatii sau stele (exemplu: ultimele doua stele din Carul Mare duc spre Polaris, sau Steaua Polara cum mai este cunoscuta īn prezent. Spun prezent pentru ca periodic steaua care indica nordul se modifica. Cauza acestei schimari a stelei polare este miscarea oscilatorie, asemenea unui titirez, a Pamāntului pe orbita sa. Aceasta miscare determina evenimentul numit Precesiune. Īn timpul precesiunii axa Terrei descrie o elipsa pe cer. De aici se deduce ca Pamāntul īsi schimba steaua polara datorita faptului ca inclinarea fata de ecuatorul ceresc a planetei este suficient de mare pentru ca elipsa sa treaca prin diferite stele ale cerului. Peste 26 000 mii ani steaua polara va fii Vega din constelatia Lyrae. Īn timpul precesiunii Soarele pare sa rasara din diferite constelatii. Acest fapt este datorat ramānerii an urma lui cu circa 1 grad la 72 de ani. Cunoscānd acest fapt, putem deduce cat este necesar Terrei sa efectueze o rotatie completa. Astfel avem 72 ani pentru un grad si 360 de grade pentru o rotatie completa. Un calcul simplu ne arata ca sunt necesari 72*360=25920 ani pentru o oscilatie copleta.







Copyright © 2004  - Toate drepturile rezervate
webmaster - Marilena Ion

trafic ranking